Crispin Best

acel sunet 
de la începutul 
‘circle of life’


sunt la prima mea bătaie
cu bulgări de anul ăsta
vreau să-ți spun
că luna e lumina mea indirectă preferată
dar în schimb am 5 ani
și arunc bulgări
ca și cum aș avea 5 ani acum

vreau să-ți spun
«nimic nu rimează cu orange»
dar nu – nu o face

arunc un bulgăre mic
și tu îl prinzi în gură
la 10 metri distanță și nimeni
nu s-a aplecat să mă sărute
de multă vreme


arunc un bulgăre direct în sus
și închid ochii
te rog doamne iisus să-mi aterizeze
direct în cap
nu o face
și tu te apropii râzând
cu mănușile pe urechi
pentru un moment
ești cel mai rar elan din lume
îmi iei bulgărele
din glugă
și mi-l strivești pe față

când te uiți la partea întunecată a lunii
vezi lumina care-a lovit întâi 
pământul 
apoi s-a întors

zăpada e rece
când ai 5 ani
și-mi place la nebunie 

ultima oară când m-a sărutat cineva
i-am simțit gura zâmbind
și nu știu dacă asta e bine
dar sunt o centrală electrică
pe câmpia ta în seara asta
și pe o scară a viului
suntem vii


poem cu 
natură

suntem aici
sunt singur cu tine în majuscule

prin fereastră o macara înaltă construiește lucruri noi în distanță

suntem aici
realizăm că e perfect să ai voie să-ți placă lucruri împreună

lovesc abajurul cu un prosop
din el cad praf și țânțari morți
și noi aici în mijlocul a toate ăstea
în londra
încet dansând

realizez că o parte din mine
deja bântuie fiecare mcdonalds unde-am fost vreodată
și-o parte din tine 
deja bântuie fiecare loc unde m-ai sărutat
deci da îmi bântui clavicula

suntem aici
încă dansând încet în londra
ești ca o lalea când în spatele tău sunt lalele și nu pot decide cum ești
da tu îmi bântui spatele genunchilor
da tu îmi bântui noaptea pieptul prin tricou
da tu bântui toate cele 360 de grade din cine știe ce scrânciob de căcat

suntem aici
realizez că în orice moment ești singura parte vizibilă dintr-o aproape infinită linie conga
ok acum imaginează-ți cum e să plângi purtând pantaloni scurți e greu s-o faci

la noapte împărțim un balansoar
pasta de dinți
cerul ăsta albastru-oranj

ne-am oprit din dansul nostru încet în londra acum
sunt singur cu tine și o macara în distanță
felicitări
la noapte viețile ni se vor schimba cu 0% în orice direcție

așa că hai să ne mutăm la țară
tu poți să-ți lași sprâncenele să crească la loc
și eu pot purta vestă pentru prima dată
și tu poți să arăți o găină cu degetul și să râzi
și eu pot lovi o floare și să fie ok
și tu poți să zici că cel mai interesant lucru la mine e că te plac așa mult 
și eu pot să-mi urc corpul într-un copac și s-aștept
și tu poți să-mi mulțumești pentru toți fluturii pe care i-am văzut azi
și eu pot să zic «tu ești toți fluturii» în timp ce încerci să-i numeri
și tu poți să plângi visând că am făcut un copil și te-am făcut să-l îmbraci într-o cizmă și-un șlap
și eu pot să mă uit la tine arătând o găină cu degetul râzând și pot să arăt o găină cu degetul  și să râd cu tine
și tu poți să plângi c-ai ratat artificiile de departe
și eu pot să fiu un turist în atât de multe locuri din tine
și tu poți să ții o frunză și să zici «frunzuliță»
și eu pot asculta o cioară vorbind și e muzică frumoasă
și tu te poți îndrăgosti în pădurea asta de susur de apă de pădure
și mie pot să-mi placă animalele și tu ești unul
și tu te poți uita la genunchii și picioarele noastre în iarbă cât dorm
și eu pot atinge o ciupercă și să-mi închipui că sunt o ciupercă
și tu poți striga că ți s-a părut că ai văzut un pește
și eu pot aproape să-mi înfig toporul în gambă încercând să tai lemne
și tu poți să-ți apropii fața de mușchi și să respiri
și eu pot să zic «asta e singura mea viață ăștia sunt singurii mei dinți»
și tu poți să zici «ăsta e singurul tău genunchi» și să mă lovești în genunchi
și eu pot să împing tare în partea vestică a unui copac și să-mi mulțumești că învârt planeta
și tu poți vedea o broască tăcută uitându-se la o nebuloasă și e o bestie perfectă
și mie fularele îmi stau al dracului de bine cu tine
și ție fularele îți stau al dracului de bine cu mine
și eu pot să zâmbesc privind ceața fiind ceață
și tu poți să-ți pui mure negre la buze apoi să le lași pe pământ
și eu pot să-mi înfig toporul în gambă încercând să tai lemne
și tu poți să te uiți la un bursuc trist și să zici «uite cel mai excitat bursuc din lume»
și eu pot să clipesc privind un fulger conectând un sicomor la cer
și tu poți înjunghia un foc de tabără și să gândești «da, domnule, rănesc focul ăsta nenorocit»
și eu pot să-mi urc corpul într-un copac și s-aștept
și tu poți să-mi spui «nu-ți face griji tristețea nu pleacă nicăieri te poți întoarce la ea mai târziu hai să fim în regulă împreună pentru o vreme»
și eu pot să mă îmbăt și să-ți tot ating coastele cât încerci să adormi
și tu poți să mă speli pe dinți
și eu pot să zâmbesc cu gingiile sângerându-mi în cortul nostru de două persoane
și tu poți să-mi pui mâna în jurul încheieturii zicând «îți urăsc brățara»
și eu pot să miros ca molii arse
și tu poți să-mi atingi părul când sunt trist și să zici «nu uita sobru e doar la câteva litere distanță de sombrero»
și eu mă pot uita la gâște în ploaie și wow cât de gâște sunt ele în ploaie
și tu poți să plângi ducând lipsa gogoșilor proaspete
și gândacii ne vor găsi iar și iar
vom purta gândaci în fiecare noapte 
și gândacii ne vor purta și ei

pădure
uită-te la noi
pădure suntem în tine acum

urzicile ăstea sunt frumoase și cum stăm noi în ele pe deasupra

sunt singur cu tine în majuscule
sărută-mi picioarele într-o livadă
eu le voi săruta
pe ale tale


Food and Agriculture Organisation: 

   a-ți păsa de o persoană
  e ca a întreba un covrig
   cum se trăiește

     barack obama ce-ar trebui să fac
       cu singura mea viață și
       cum ar fi dacă v neck vine de la 
      very neck

    la fiecare întorsătură
   oamenii găsesc lucrurile de-a dreptul incredibile
   fiecare pisică are un tată
  stai o clipă barack
   și gândește-te la implicații

      a invita o persoană să te placă
      e ca și cum le-ai spune «ia un loc»
       ca apoi să le-oferi un covrig vechi de-o lună

         este o muzică pentru îngropat lucruri
          barack există chiar și ceva
           insuportabil la scările rulante
            dacă ai nevoie să existe

              admit că adesea vreau să spun răsăritului «uaa»
               ca și cum ar fi beat și-ar vrea să ne batem

             barack abia aștept să am
             un fiu și să-i spun
           «ești ca un fiu pentru mine»
           și-apoi să plec de-acolo ca un dur

       râd de pura
       mașinărie a sentimentelor barack
          cu toate ușile mele
         deschise larg în țâțâni

           o plăcintă în fața
            morții inevitabile 

              barack ar fi de ajuns să găsesc
               un fir de păr mai lung 
                în chiuvetă, uneori

                  a-ți păsa de o persoană 
                   e ca a te ruga la o gogoașă în întuneric
                    încă, totuși, barack
                     încă unica mea viață

                       din nou și din nou iarba umple acest spațiu inutil
                        dintre pământ și aer

                          și din nou


doamne

n-ai idee
cât de departe aș merge
să te dezamăgesc

chiar o să port un pantof la modă
doamne
numai privește

încă unul? întreb
să te văd, spui tu

Și încă unul? 

Nu, sunt prea mulți pantofi

strigăm
aruncăm bucăți de pădure spre pădure
mergem

așa-zișii copaci și cerul
un așa-zis zmeu și un nor
doamne
așa-zisul cer dar întâi copacii

dacă mă ții de mână
ține-mă de mână
ar putea chiar să plouă

o plimbare prin frunzele ude

așa-zisul meu pantof se desprinde în noroi

doamne șosetele ăstea galbene

le iubesc


cartea de bancuri illuminati

vreau să mă îmbăt și să mă uit la o lumânare cu tine
la noapte
cai pe snowboarduri
nu m-ar putea opri

sunt un optimist				
asta îmi place la tine

am citit despre o piscină lângă un crematoriu
unde folosesc căldura de la cremații
să încălzească piscina
asta suntem noi
aceste două clădiri idioate

o să uităm atât de nenorocit de mult când o să murim
gen oare pisicile se excită când le mângâi		
și dacă nu
de ce

cu tine sunt o noapte lungă lângă râu

untul meu de arahide și gemul
s-au terminat la același sandwich
atât de adevărat
romantismul e viu astăzi în lume

dacă o să devin vreodată o bazooka
te rog
trage 

iată-ne acum		
atât de verzi în lumina 
de la exit

în sfârșit


în spațiul cosmic
..............................................................
...........................................................
..........................................................
astăzi ești mai departe decât spațiul cosmic..........
și te prefer.......................................
și gura ta e o gură deschisă în întuneric.....
vino acasă.................................................
....................................................................
suntem doar materie aranjându-se singură......................
și în fiecare dimineață............................................................
indiferent ce suntem noi........................................................................
se aranjează așa........................................................................
...............................................................................................
materia devine noi pe o barcă în întuneric............................................
materia devine noi în pat din nou...................................................
materia devine tu cu altcineva.....................................
............................................................................
materia devine un acoperiș în noapte.............................
luna fiind privită de noi.................................
gurile noastre sunt guri deschise în întuneric.........................
materia devine noi în pat din nou.........................................
.......................................................................................
materia devine dinții din zâmbetul tău când spui.........................
«uitasem de ploaie»............................................................
când materia e ploaie pe geamul nostru.................................................
când pierdem controlul pe întuneric...........................................
.................................................................................
materia devine grauri în distanță când conducem.......
când tu ești mai aproape ca graurii.................................
puieții de la margine se aliniază pentru noi apoi nu apoi se aliniază iar......
materia devine noi în pat din nou.........................................
.....................................................................................
privirea de pe fața în întuneric................................................
obiectul de sub obiectul de sub noi............................................
nu știu unde și când ești..........................................
materia a fost toate aceste lucruri pentru o vreme..........................................
.........................................................................................
materia devine tu cu altcineva .....................................
materia devine eu desfăcându-ți sutienul în noapte..................
materia devine tu cu altcineva...............................
............................................................................
o să-mi fie dor de tine cu spațiul cosmic în fundal.........
spațiul cosmic e încă mai aproape ca tine......................
vino acasă.........................................
.......................................
.....................
..........
....
.

Traducere de Ovio Olaru